miercuri, 5 ianuarie 2011

Cum îl mai chinuim pe Prâslea [Adora]

Devenit oarecum un latimotiv al perioadei, ne-am spus ca la ultima întâlnire a Cercului de Lectură pe 2010, pe 21 decembrie, să inventăm o strategie prin care să-l ajutăm pe Prâslea să îi ducă tatălui său mult visatele mere. Mai puţini decât de obicei (se vede că o fi fost zăpada de vină ori...inopinantele teme de ultimă oră la mate :D), am reuşit totuşi să ieşim din apatia iniţială în momentul lecturării strategiilor de atac.
Modalitate numită de alţii "cum să te legi la cap fără să te doară", reiterarea unei poveşti pentru Prâslea în variantă modernă, cu Ilene Cosânzene frivole, câini-agenţi şi poliţişti aerieni, cu trădări surprinzătoare şi contracte cu firme fictive (nu a fost nimic infracţional, vă asigurăm) a făcut ca în cele 2 ore petrecute împreună să găsim un motiv suficient de persuasiv pentru un nou scenariu, sau pentru bovaricele ore în care nu avem ce face (se mai întâmplă, deşi destul de rar), pentru idei năstruşnice - mai pe scurt, o legătură pentru viitoare dialoguri.
Şi ca să fim puţin "devilish" cum ar spune o prietenă de-a mea, cei care nu au venit, nu ştiu ce au ratat. Mai încolo, vă aşteptăm la o altă felie de pâine cu ceai, dar nu alături de Prâslea ci ....hei, dar e secret, nu ?
Salutări şi un an nou ingenios!

P.S. : Mă văd nevoită să îmi cer scuze de întârzierea în redactarea articolului, având în vedere perioada care a trecut de la activitate (21 decembrie) si momentul actual. Mulţumesc de înţelegere!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu